Alăptarea: între provocare şi binecuvântare

Cu dedicație, Mamei lui Emoţionel

       Recunosc că atunci când am rămas însărcintă cu primul copil nu ştiam mare lucru despre alăptare, dar totuşi, deşi în jur vedeam mulți bebeluşi hrăniți cu biberonul mă vedeam hrănindu-mi bebeluşul la sân.

Citind apoi diferite informații referitoare la beneficiile laptelului matern pentru sănătatea copilului, faptul că acesta conține toate substanţele necesare dezvoltării sale, faptul că laptele praf este plin de zahăr şi de alți aditivi toxici şi foarte greu de digerat, faptul că alăptarea nu are doar rol de hrănire, ci şi de formare a ataşamentului securizant al bebeluşului, am hotărât să fac tot posibilul să îmi alăptez copilul. Am intrat în grupuri care ofereau suport în alăptare, am discutat cu alte prietene care alăptau şi am aşteptat cu nerăbdare să îmi pun bebeluşul la sân.

       Iar la prima noastră întâlnire l- am pus încântată la sân şi SURPRIZĂ! Copilul habar nu avea ce sa facă. Evident eram contrariată şi am cam uitat toate informațiile pe care le citisem. Singurele cuvinte care îmi răsunau în minte erau cele ale unei bune prietene: “Ține- l la sân cât doreşte şi nu îi da lapte praf pentru nimic în lume!” (cuvinte care, de fapt, reprezentau principiul ştiințific al alăptării bazat pe cerere-ofertă), pe care a doua zi le şi uitasem în momentul când le-am rugat pe asistente să îi dea copilului lapte praf că moare de foame (apropo, ulterior am citit că nu mor de foame, au resurse în organism pentru câteva zile bune). Asistentele m- au sfătuit să mai aştept până se va porni lactația şi să folosesc mameloame artificiale ceea ce am şi făcut, aşa că a treia zi MINUNE, bebeluşul a început să sugă, iar laptele să curgă realmente şiroaie.

     Ajunşi acasă am început să înţeleg tot mai bine tainele alăptării. Am aflat cu stupoare că:

– bebeluşii nu sug 10 minute şi dorm 3 ore (ca în filme) ci dorm 10 minute si sug 3 ore, uneori ai impresia cā sug non stop

–  nu există vreo metodă mai bună de liniştire, decât alăptarea

–  bebeluşii alăptați nu dorm toată noaptea din cauză că laptele matern se digeră rapid

– alăptarea te sleieşte de puteri şi poate echivala cu nişte ore bune la sală

– atunci când am alăptat a fost singura perioadă din viaţă când am slăbit mãncând orice, oricât şi oricând

– bebeluşii alāptați nu au nevoie de supliment cu lapte praf, oricine ce ar spune

– nou născuţii alăptaţi sunt “legaţi” de mamă şi nu pot fi despărți perioade lungi de aceasta

      Cu ajutorul lui Dumnezeu am alăptat exclusiv 2 copii (în total 2 ani si 7 luni) şi pot spune că uneori a fost super uşor şi natural, alteori flămândă, obosită, cu bluza plină de lapte şi spatele încovoiat de durere îi spuneam soţului că m- am săturat de atâta alăptat…  Incă mai pot simţi mirosul laptelui pe canapeaua pe care alăptam cu orele.

      Nu a fost o perioadă uşoară, dar a fost unică şi inegalabilă. Sentimentul de a- ți vedea copilul liniştit la sân, convingerea că laptele tău este cel mai bun aliment pentru el, un bebeluş sătul şi adormit cuibărit în braţele tale, a avea sursa de hrană permanent la îndemână, sunt doar câteva dintre binecuvântările alăptării care “ bat”  toate provocările ei.

        Îți doresc alăptare frumoasă!

Cu drag,
Lavinia Flore, psiholog şi mamă